Cel mai performant model de educatie. Infografic

S-a tot discutat in ultima perioada despre statele cu cele mai mari performante in sistemul educational si despre modelele de invatamant pe care se bazeaza. Asa ca ne-am gandit  la un infografic care sa exemplifice de ce exista tari in care 2 din 3 elevi urmeaza o facultate si care este perceptia generala asupra profesorilor care intra in clasele acestor copii.

In prezent, Finlanda este cea care, dupa o serie de reforme si investitii financiare considerabile, a dus la formarea celui mai performant sistem de educatie din lume. Care este nucleul de la care pleaca constructia unui astfel de model educational? Ei bine, totul pleaca de la cei mai importanti actori implicati in procesul educational: elevul si profesorul.  In primul rand, pe urmerii elevului nu se pune stigmatul social, fiecare intra in scoala cu sanse egale la educatie. Pe de alta parte, o caracteristica esentiala in cel mai performant model de educatie, este increderea care se acorda competentelor profesorilor. In plus, sistemul este descentralizat, iar pozitia de inspector scolar nu exista. Testele sunt gandite in asa fel incat sa nu ii ierarhizeze pe elevi, nu exista liste cu notele primite la evaluarile nationale sau liste cu admis/respins. Prin urmare, s-a renuntat din start pe eticheta pusa pe copil sau pe scoala. Parintii stiu ca atunci cand isi dau copilul la scoala, el va avea partea de aceeasi calitate a educatiei  ca oricare alt copil din Finlanda.

Cel mai performat model de educatie. Fara teme

Conform unui clasament realizat de firma Pearson, Finlanda, ocupa primul loc nu numai la testele PISA, ci in toate privintele educationale. Cum a reusit Finalnda sa creeze cel mai performat model de educatie?

• Interactiunea elev profesor. In timp ce in cele mai multe state o clasa este formata din cel putin 24 de elevi, in Finlanda un profesor isi imparte resursele la doar 12 elevi.
• Testarea standardizata mentinuta la un nivel minim. Un elev din Finalnda sustine primul test standardizat la varsta de 16 ani.
• Temele. Copilaria are rolul ei, iar pentru finlandezi asta nu este doar o expresie “din popor”. De aceea, varsta la care un copil incepe sa se efectueze teme in afara programului scolar este de 13-14 ani.
• Pauza. Petru o zi de scoala un elev are parte de 72 de minute de pauza.
• Profesori pregatiti. Toti profesorii au o diploma de master si doar 10% dintre absolventi sunt acceptati in sistemul de invatamant.
• Profesori apreciati. Excelenta merge mana in mana cu aprecierea si increderea: profesorii se bucura de acelasi statut precum medicii sau avocatii.

Ce parere aveti despre invatamantul finlandez si cum credeti ca invatamantul romanesc s-ar putea apropia de cel mai performat model de educatie?