Primii ani de şcoală joacă un rol important în dezvoltarea copilului şi necesită o abordare echilibrată, care să ţină cont şi de temperamentul copilului, şi de sistemul lui nervos, nu doar de actul educaţional în sine.
De aceea, este important de înțeles că în ecuația şcoală-elev-părinte, fiecare are un rol și trebuie tratat cu responsabilitate și asumare. O şcoală, indiferent că vorbim despre școală de stat sau privată, oricâte beneficii oferă, nu poate acoperi rolul părintelui, iar părintele, în cele mai multe cazuri, nu are nici timpul, nici resursele pedagogice necesare pentru a-și pregăti copilul. În acelaşi timp, credem şi insistăm pe crearea unei relaţii constructive, deschise, de comunicare între şcoală, părinte şi copil.
Cum ghidăm copilul astfel încât să-şi dezvolte un apetit natural către procesul de învăţare şi în cele din urmă să-şi găsească drumul potrivit în viaţa profesională.
Clasa pregătitoare
Orice părinte experimentează un mix de sentimente, gânduri și griji când copilul începe acest nou capitol din viața sa: școala. Pe lângă emoțiile și entuziasmul legate de începerea școlii, apar tot felul de întrebări și griji: “Dacă nu se va descurca?”, “Dacă nu este suficient de pregătit să înceapă școala?”
Dar ce înseamnă pentru un copil să fie cu adevărat pregătit pentru școală?
Ei bine, pregătirea nu înseamnă neapărat cititul sau recunoașterea literelor, ci mai mult adaptarea emoțională și acomodarea cu activitățile sistemului școlar clasic și anume:
- Înțelegerea spațiului personal. Ideea de spaţiu personal începe de acasă, din crearea unui loc doar al lui, un birou, o bibliotecă, o zonă despre care să ştie că este locul lui şi doar el poate decide organizarea acelui spaţiu. Spaţiul lui ar trebui să conţină şi zona de lucru
- Concentrarea atenției, lucrul îndelungat cu materialele
- Creșterea toleranței la frustrare, ex. așteptatul, vorbitul pe rând
- Ridicarea mâinii – sunt grădinițe care adoptă această metodă și încurajează copiii să ridice mâna când vor să răspundă sau să adreseze o întrebare
Cu alte cuvinte, să fie echipaţi emoțional pentru viața în colectivitate organizată, să aibă deprinderea de lucru și concentrare îndelungată pe o anumită activitate.
Competițiile în clasele primare
Participarea la diferite concursuri de cunoștințe în primii ani de școală poate avea impact pozitiv asupra dezvoltării unui copil. Aceste competiții pot îmbunătăți abilitățile cognitive și pot încuraja dezvoltarea abilităților de gândire critică. În plus, ele pot ajuta la construirea încrederii și stimei de sine a copilului, mai ales dacă rezultatele sunt unele bune sau primește recunoaștere pentru ele.
Bine de ştiut: la această vârstă, copiii nu au încă integrată ideea de succes sau eşec şi îşi pot forma uşor complexe de inferioritate. De aceea, este foarte important cum gestionăm noi, adulții, ideea de competiție, rezultatele obținute și ce mesaje le transmitem copiilor noștri. Este important să găsim un echilibru și să ne asigurăm că participarea la astfel de competiții nu devine copleșitoare sau stresantă pentru copil. Supraîncărcarea unui copil mic cu o presiune excesivă pentru a performa sau a câștiga poate avea consecințe negative asupra bunăstării sale emoționale și asupra dezvoltării generale.
În clasa I
Perioada claselor primare este una de mare însemnătate pentru aprofundarea temelor predate la clasă. În clasele a I-a și a II-a se achiziţionează instrumentele de bază: sedimentare, înţelegere, sentimentul de confort, de tipul „eu pot, eu știu, eu vreau”.
Prin urmare, aceasta este şi perioada în care este important să petrecem timp cu copilul atunci când face teme. A ajuta copilul nu înseamnă, însă, a-i face tema sau a-i spune răspunsul.
A-l ajuta înseamnă a-i face înțeleasă sarcina până în momentul în care citeşte singur sau a-i pune întrebări ajutătoare care să-l facă să găsească singur răspunsuri. Tot aici intră şi explicaţiile suplimentare.
Având în vedere că este o perioadă în care copilul are nevoie de repetiţie, părintele îi va fi sprijin, dar mai mult ca spectator şi ca cel care-l va ajuta printr-o glumă să stăruiască în puţin disconfort.
Clasele a III-a şi a IV-a
Evident, fiecare copil are un ritm diferit şi nevoie de asistenţă diferită, însă în această perioadă este recomandat ca părintele să se retragă, dar să fie mereu vigilent şi mereu disponibil dacă i se solicită ajutorul.
Până în clasa a patra copilul trebuie să primească încrederea și liniștea că este bine, că poate, că dacă greșește acum, va putea mai târziu. Important este să nu se lase descurajat, să muncească, să înţeleagă că competenţa implică efort şi atenție. Este important să își însușească o rutină de lucru, seriozitatea.
Responsabilitatea este o altă deprindere extrem de importantă pentru parcursul şcolar, deprindere pe care trebuie să o stăpânească bine până la sfârşitul clasei a IV-a.
Dacă până în clasa a IV-a învăţătoarea trimite şi părinţilor informări legate de teme, teste, începând din clasa a-V-a cel mai probabil va fi pe cont propriu, prin urmare, va fi responsabil în totalitate de parcursul lui şcolar.
Pentru părinte este important de știut că orice copil, indiferent de intelectul său, dacă va trece corect prin aceste etape de învăţare şi dacă se va obișnui cu munca constantă, va avea un parcurs școlar bun şi își va găsi un traseu profesional pe care să-l urmeze în mod competent.
Leave a Reply